Felul meu
Acum, sfârşitul e aproape
Am în fată cortina de final,
Prietene, îţi spun clar,
Îmi menţin părerea de care sunt sigur.
Am avut o viată plină,
Am colindat fiecare drum
Şi, mai mult, mult mai mult de-atât,
Am făcut-o în felul meu.
Regrete, am câteva,
Totuşi, sunt prea puţine pentru a le spune
Am făcut ce trebuia să fac,
Şi le-am văzut trecând, fără excepţii.
Am planificat fiecare cursa,
Fiecare pas atent de-a lungul drumului,
Şi mai mult, mult mai mult de-atât,
Am făcut-o în felul meu.
Da, au fost momente, sunt sigur că ştiţi,
Când am mai şi exagerat,
Dar până la urma, când am avut îndoieli,
Mi-am asumat responsabilitatea.
Am înfruntat totul şi am rămas în picioare,
Şi am făcut-o în felul meu.
Am iubit, am râs şi am plâns,
Am avut greutăţi şi partea mea de pierderi.
Şi acum, când lacrimile s-au domolit,
Totul mi se pare atât de amuzant...
Când te gândeşti că am făcut toate astea,
Şi daţi-mi voie s-o spun, nu într-un mod timid,
"Nu, nu eu...
Am făcut-o în felul meu. "
Căci atunci bărbatul pentru ce este? Ce are el?
Dacă nu se are pe sine, nu are nimic...
Să spună totul aşa cum simte,
Nu vorbele cuiva îngenunchiat,
Trecutul o arată, am înfruntat loviturile
Şï am făcut-o în felul meu.
Da, a fost în felul meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu