Șotron Doi 2011-2015


ȘOTRON DOI 2015















REUȘITELE DIN PRIMUL SEMESTRU  2015

http://www.ovid.ro/wp-content/uploads/2015/05/Reusitele-din-primul-semestru-2015.pd


Maria Gheorghiu, femeia care luptă să aducă toți copiii din România la grădiniţă
Maria Gheorghiu este cofondator al ONG-ului OvidiuRo, una dintre organizațiile de succes din România. Organizația  desfășoară programul “Fiecare Copil în Grădiniță”, prin care mai bine de 2000 de copii care trăiesc în cele mai sărace zone ale României, mai precis din douăzeci și cinci de comunități, merg la grădiniță.
A trecut mai bine de un deceniu de când, alături de Leslie Hawke, mama actorului american Ethan Hawke, își dedică viața educației celor mai nevoiași dintre copiii României. OvidiuRo este o organizație care funcționează pe bază de donații – de la mari companii și de la persoane fizice.
Pe 25 octombrie 2014, după patru ani de pauză, OvidiuRo va relua și Haloween Charity Ball, la Palatul Parlamentului, unul dintre cele mai spectaculoase evenimente de fundraising din România, care reunește membri ai guvernului, ai mediului de afaceri și ai societății civile pentru a oferi oportunități educaționale celor mai săraci copii din România.
Am venit la dumneavoastră ca să înțelegem și cum funcționează mecanismul filantropiei. De ce unii oameni donează și cei mai mulți nu.
Îmi place că vreți să înțelegeți. Știți, ne lipsește ceva, nu știu dacă la români sau la oameni în general. Eu nu merg pe ideea asta, că doar românii fac sau nu fac. Chiarși mie, care vreau să sprijin altă organizație, îmi lipsește pasul ăla de la a vrea să fac la pur și simplu a o face. Ne împotmolim la ultimul pas. Un preot din Lăpuș mi-a spus teoria asta care nu se aplică doar la donații, ci în toate domeniile vieții. El o numea teoria celor nouăzeci și opt de grade Celsius, adică poți să încălzești apa până la 98 sau 99 de grade, dar dacă nu o aduci la 100 de grade, ea nu fierbe. Degeaba ajungi până la 99, dacă nu faci și ultimul pas.
Cu ce ocazie v-a spus asta?
Îi povesteam de proiectul nostru din localitatea maramureșeană Ponorâta. Am vrut să fac un proiect acolo și am eșuat. Am zis că acolo nu merge cu metode tradiționale, hai să încercăm cu bolovani colorați, cu troițși în demersul de a aduce o troiță l-am cunoscut pe acest preot, care mi-a zis această teorie.
ți ani avea preotul? 
Vreo 45-50 de ani, era deschis la minte, avea și o afacere în agricultură, în farming. Era un preot foarte modern.
Cum a început implicarea în OvidiuRo?
Înainte de OvidiuRo a fost altceva. A fost întâlnirea întâmplătoare cu Leslie, la începutul anului 2001.
Cum s-a produs?
Eu la bază sunt învățătoare. Vizitam destul de des de prin 1996-1997 Școala Americană, ca să fur idei, să mă inspir de la cum predau ei.
Unde predați dumneavoastră?
La o școală obișnuită din cartier – școala 193, din Drumul Taberei.
Acolo și locuiați?
Da, acolo locuiam, acolo am și copilărit. Voiam să mă inspir de la profesorii din sistemul internațional, eu intrasem într-o alternativă educațională numită „Step by Step”.Training-ul teoretic pe care îl primisem nu fusese suficient și de aici nevoia de a merge la Școala Americană. Și m-am împrietenit cu o profesoară de acolo care era soția directorului. Mergeam de câteva ori pe an acolo. Eram într-un fel de “acasă”. Leslie venise deja în România, ca voluntar Corpul Păcii. Fusese repartizată la Bacău, dar venea și prin București să cunoască alți oameni. Și drumurile au dus-o la directorul Școlii Americane, căruia i-a povestit cam ce ar vrea să facă. Și tipul i-a zis că mai e cineva ca ea – eu. Întâmplător eu tocmai trecusem pe acolo, în ziua aceea sau poate cu o zi înainte, nu mai știu, eram proaspătă în mintea lui. Mi-a trimis un mail. Ea mi-a zis că e americancă, că se ocupă de educație, copii, Corpul Păcii. Eu am zis: “why not?”. Și ne-am întâlnit în aceeași zi la un prânz. Și de atunci lucrăm împreună. Ea mi-a zis că e în Bacău, i-am zis că o să vin să o vizitez să văd ce face și cum face. Odată ce am vizitat Bacăul, am hotărât că ăsta e drumul. Diana, fiica mea, era mică, termina clasa a patra. S-a întâmplat că Leslie a cucerit-o pe Diana. Ne-am mutat în vara acelui an la Bacău. Leslie obținuse finanțare pentru programul “Gata, dispus și capabil”, care era adresat copiilor și mamelor care cerșeau pe străzi în Bacău. Soluția era educație pentru copii, ca să spargă cercul vicios al sărăciei, și locuri de muncă pentru mame, ca să devină din cerșetori întreținători și copiii să vadă un model de persoană care lucrează.
Așa a început totul?
Da, programul acela a fost începutul. În parelel am făcut o școală și o grădiniță privată – “Romanian American School of Bacău”, pe care a finanțat-o Leslie.
Ce s-a ales de ea?
 Era un pic schizofrenic, eram și într-un program cu cei mai săraci copii și într-un program cu cei mai înstăriți copii și am considerat că pentru copiii bogați sunt multe alternative și am transferat școala unei familii ai cărei copii învățau la școala noastră. Eu și Leslie am ales să ne concentrăm pe programul pentru copiii săraci. Eu la început am lucrat pe programul pentru copii. Programul pentru mame era setat, iar în timp de la cele două direcții, mame, copii, am ales să ne concentrăm pe copii. Asta s-a întâmplat prin 2007. Am făcut grupuri de mame până prin 2004. Leslie fusese repartizată de Corpul Păcii la un ONG local “Fundația pentru Sprijin Comunitar Bacău”, iar acolo am lucrat și eu prima dată. Și în 2004, noi, echipa “Gata, dispus și capabil”, ne-am desprins de sub umbrela aceea și ne-am înființat propria asociație – OvidiuRom.
De ce ați ales acest nume – era dedicat romilor?
Nu. De altfel, am și schimbat după aceea în OvidiuRo. Noi zicem că lucrăm pe criterii de sărăcie, și chiar așa facem, dar cei mai săraci oameni din România sunt de fapt romi. Programul acolo bate.
Și numele s-a schimbat din OvidiuRom în OvidiuRo ca să nu mai existe confuzia asta etnică.
Da, ca să nu mai existe, căci noi de fapt nu avem niciun criteriu etnic. Am mai stat un an-doi în Bacău, și la un moment dat am zis: “OK, Leslie, programul ăsta merge aici, dar hai să îl luăm, să-l ducem la București, să vedem dacă merge și acolo.”
CE SE VA ÎNTÂMPLA ÎN 2020
Cu școala din Drumul Taberei cum a rămas? 
Mi-am dat demisia în septembrie 2001. Ideea a fost să rămân un an sau poate doi la Bacău, să vedem cum merge. La fel gândea și Leslie, care era voluntar în Corpul Păcii și când vii cu ei ești pe doi ani, după care mai poți să extinzi un an. Ea a rămas apoi și fără Corpul Păcii, la început mergeam așa, din an în an, și abia în 2010 ne-am făcut amândouă un angajament clar că o să rămânem în povestea asta până în 2020.
Și după aceea?
După aia, organizația în sine se dizolvă. Termenul nostru 2020 e gândit așa: până atunci, ideea noastră, fiecare copil sărac la grădiniță în fiecare zi, să devină program național, finanțat din fonduri publice. Dacă din oamenii care lucrează cu noi, vor fi unii care vor vrea să continue Asociația, într-o altă formă, cu atât mai bine.
Și ce vei face după 2020?
I have no clue. Dar oricum cred că voi fi brain dead până în 2020. Mă întreb și eu uneori ce voi mai face.
Comit o indiscreție și vă întreb ce vârstă veți avea în 2020? 
51. Probabil că va fi o pauză, de o lună, de un an, nu știu cât, apoi, altceva. Am flirtat cu ideea de a fi designer de coperți de cărți.
Ce trebuie făcut ca “Fiecare Copil în Grădiniță” să devină program național?
Trebuie să devină legislație și să fie bine implementat. Facem advocacy, lobby, Halloween Charity Ball OvidiuRo se reia anul acesta, pe 25 octombrie. Din 2010 n-a mai fost.  Accentul se punea foarte mult pe partea mondenă a Balului. Noi îl făceam cu resurse in kind, obțineam totul pro-bono. Voiam ca nu mai mult din zece la sută din banii strânși să meargă spre organizare și restul spre program. Ne lua foarte mult din energie. Jumătate de an, jumătate de echipă numai asta făcea. Era o nebunie, erau mulți nervi. Îl făceam la Casa Poporului, era singura sală care putea să țină 700 de invitați. Aveam licitații, strângeam în jur de 400.000 de euro, cred că ultima oară au fost cam 500.000 de euro.
ȘANSĂ PENTRU 60.000 DE COPII ÎN FIECARE AN
De ce v-ați concentrat pe grădiniță? De ce grădinița?
Creierul se dezvoltă cel mai mult în primii ani de viață. Ne-am dat seama că, în educație, șansele cele mai mari le-au avut copiii cei mai mici. Cei care se întorceau la programele de “A doua șansă” învățau cel mult să scrie și să citească, dar atât. Și ne-am axat pe o generație – generația de copii care are acum între 3 și 5 ani, dintre care cel puțin 10% trăiesc în condiții de sărăcie extremă. Grădinița nu e obligatorie în România.. Școala e, dar doar teoretic. Nici la școală nu se duc copiii cei mai săraci. Se înscriu, îi înscrie profesorul. Fiind decalajul prea mare, rămân repetenți, sunt discriminați, se pierd pe parcurs.
Și grădinița e soluția?
Grădinița nu a fost niciodată obligatorie, dar era mult mai răspândită în comunism. Așa au apărut grădinițele – din necesitatea de a avea un sistem de îngrijire a copilului mic, atunci când părinții lucrează. În educația timpurie, definită 0-7 ani, a fost pus accentul pe îngrijirea copilului, nu pe stimularea lui intelectuală. Acum de-abia a ajuns această problemă, educația preșcolarului, la Ministerul Educației. Problema preșcolarilor a fost pasată întâi la Ministerul Sănătății, apoi la Ministerul Muncii. Și acum se face un curriculum mai adecvat, abia acum se înființează bune standarde. Erau foarte multe creșși grădinițe legate de fabrici, chiar în curtea lor. După 1989, tot sistemul acesta s-a prăbușit.
În plus, la țară n-a fost niciodată un sistem foarte dezvoltat de educație preșcolară. Cetargetăm noi e ruralul. Familiile tradiționale aveau mai mulți copii pentru a sta cu animalele și a se ajuta unii pe alții.
Se pune poate un semn egal, în chestiunea educației, între familiile de romi și familiile de români din mediul rural?
Nu sunt diferențe fundamentale. Și de fapt la fel e peste tot în lume unde ai sărăcie. Toată lumea trebuie să contribuie cu ce poate. Faptul că ai două sisteme – grădiniță cu program prelungit, la care plătești ca părinte masa de prânz și gustările și grădiniță de numai patru ore – nu ajută. Oamenii din mediul rural zic: domnule, eu mă duc să culeg ciuperci, eu stau toată ziua în pădure, cine mi-l ia pe copil de la grădiniță la ora 12? Așa, îi sacrifici pe cei mai mari din familie care preiau rolul părinților. Noi avem situații în care cei mici vin la grădiniță în fiecare zi, dar cei mai mari nu merg la școală.
Miza principală a sistemului pe care l-ați gândit este tichetul în valoare de 50 lei cu care părinții le pot cumpăra copiilor hrană sau îmbrăcăminte? De aceea își aduc copiii la grădiniță – pentru acești 50 lei?
și nu e o sumă. Vorbeam cu un primar dintr-o comună din Roșia, Sibiu. Mi-a zis: Măi, n-am crezut că va merge programul vostru – că acești 50 de lei tot îi dă unuia care muncește cu ziua două zile la rând. Nu înțelegea acest mecanism – de ce aș face un efort de o lună, când pot lua banii ăștia în două zile de sapă? Dar a fost deschis primarul. A sprijinit.
Nu v-ați gândit să măriți suma?
Nu ar fi în regulă să mărim suma asta pentru că noi vrem să devină program național, asa că trebuie să ne gândim și la costuri. Dacă am fi în urban, am mări, dar noi suntem în comunități rurale și semi-urbane. De ce să pun mai mult, dacă merge și cu cincizeci de lei?
SOLUȚIA PENTRU SISTEMUL DE EDUCAȚIE PREȘCOLARĂ
Ce e greșit în sistemul de învățământ din România?
Wow!
A existat o evoluție sau putem vorbi de un regres?
Cred că formarea profesorilor e cea mai rea.
Rămân profesorii blocați la anul în care au intrat în învățământ?
Nici măcar. Nici măcar formarea inițială nu mai e cum era. Eu am prins Liceul Pedagogic – patru ani. La 18 ani eu deja predam. Și chiar dacă nu eram maturizată emoțional, aveam competențe deja formate. Făceam practică la greu. Nu știu dacă aș insista să se revină la Liceul Pedagogic de format vechi, dar îți trebuie practică – ceea ce acum nu se mai face. Și a fost o idee faină cu masteratul didactic, care nu s-a implementat. Noi întâlnim o varietate de profesori – de la oameni formați pe modelul vechi și încremeniți într-un anumit modul pedagogic, la oameni formați din mers care nu sunt nici așa-nici așa, la oameni care predau în comunități sărace, care nu sunt nici măcar formați. Mi-ar fi greu să dau o soluție pentru creșterea generală a calității educației.
Nu o soluție, dar măcar un diagnostic.
Un diagnostic e că nu e OK. Aș spune că oamenii care reușesc, copiii care reușesc, o fac împotriva sistemului. Eu m-am format în Statele Unite ale Americii, cu programul Step by Step și călătorisem, dar nu foarte mult. Cred că aplicasem și la un grant Comenius, strămoșul Erasmus, vizitasem niște școli în Anglia. Dar de format, m-am format în Washington.
Acesta a fost inflexion point-ul?
Cred că cel mai mult m-au deschis la minte faptul că am lucrat din 1992-1993 cu multinaționalele venite atunci în România. Cred că am avut o dublă amprentă – una pe filieră pedagogică, una pe filieră corporate. Și probabil cel mai mult m-a ajutat engleza.
Unde ați învățat engleza?
La școală și cu meditații. Pe atunci făcea diferența, nu erau atât de mulți care să vorbească engleză cum sunt acum. Te angajau sau nu te angajau dacă știai engleză. Asta mi-a permis să înțeleg ideile la prima mână. Faptul că ai acces la materiale la prima mână, și nu prin versiuni prescurtate sau mai știu eu cum, m-a ajutat foarte mult. Contează enorm. Am văzut multe chestii traduse anapoda. Liceul Pedagogic a fost însă o fundație bună, a fost greu și de intrat și de rămas. Avantajul a fost că atunci când terminam, primeam post în București. Eu în 1987, când am terminat, am primit post în București, ceea ce era mare lucru.
La Revoluție ce-ați făcut, doamnă?
Am fost pe aici, prin centru (n.m. – interviul a avut loc pe ampla terasă a apartamentului unde locuiește Leslie Hawke la București, pe Calea Victoriei).
Ce așteptări aveați atunci?
Era un sentiment de bucurie generală. Dar și acum mă lupt cu “a fost sau n-a fost?”.
Știați unde vrem să ajungem?
Nu știam. Știu un singur lucru – că mi-am schimbat radical părerea despre schimbările în bine care ni s-au întâmplat după ce am fost acum doi ani la Chișinău.
V-ați întors un pic în timp.
Da! Am plecat cu Basarabia-pământ românesc! și m-am întors văzând diferențele mult mai bine.
Bucureștiul e o altă lume.
Cred că intrarea în Uniunea Europeană, în NATO și-au pus amprenta. În comunitățile în care noi lucrăm, simțim și presiunea unei bombe sociale. La Budila, în Brașov, ca să îți dau un exemplu pe care îl cunoaștem bine amândoi, lumea pare senină – soare, curți, pisici, copii, dar copiii aceia vor deveni maturi și ce vor face ei? Trebuie să supraviețuiască și cum pot să supraviețuiască fără educație? România pierde de două ori – o dată când dă ajutoare sociale, căci le dă de multe ori unor oameni apți de muncă și a doua oară pierde prin taxele pe care acești oameni, dacă ar avea locuri de muncă, le-ar plăti la buget. Banca Mondială a calculat și sunt milioane de euro anual pe care România le pierde din aceste cauze.
Apoi, acum e mult mai ușor pentru elite să plece.
La medici se vede cele mai bine și la informaticieni, deși să zicem că informaticienii mai pot lucra și pe aici.
E o altă mare problemă.
Nu știu dacă știți, dar noi am adăugat și o componentă de sănătate în programele OvidiuRo. Credeam că sistemul de educație e cel mai fucked up, după care l-am văzut pe cel de sănătate. Cred că în educație mai avem o șansă. Pare că noi am găsit o soluție – cel puțin pe educație preșcolară, e și eficientă din punct de vedere al costurilor.
Ce este corabia aceea pe care o purtați la gât?
Îmi place apa, îmi plac oceanele.
Ce zodie sunteți dumneavoastră?
Vărsător.
Și corabia?
Pe partea de training de profesori, visul meu ar fi, după ce toți copiii vor fi în grădiniță, ar fi să creem un edu-port unde profesorii să vină cu ambarcațiunile lor, mari, mici, cum or fi, să lase ce resurse au și să-și încarce corabia cu ce au nevoie pentru noul an. Așa am început și blogul meu www.eduport.ovid.ro. Corabia e un simbol.
Viitorul României?
România ca trend de natalitate e pe negativ. Nouă ne trebuie forță de muncă. Generația mea și a ta duce pe umeri pensionari și vom duce foarte mulți dependenți de ajutor social. Eu cred că natalitatea e benefică. Natalitatea în comunități sărace e corelată cu nivel de educație redus. Mamele din grupurile noastre cu care am lucrat și în care șase luni ne vedem zilnic, dacă le întrebai câți copii ar vrea, ziceau doi-trei. Nivelul de educație, lipsa banilor, concepțiile bărbaților, un anumit model cultural, toate contribuie ca dorințele acestor femei să nu se împlinească. Și singura opțiune e avortul care costă și doare și pe care uneori îl prinzi prea târziu.


Descoperind România – Forbes.ro
Acum mai bine de 13 ani, Leslie Hawke a ajuns în România. De atunci se luptă pentru a le oferi copiilor săraci o şansă la educaţia timpurie.
"Simt că ceea ce fac acum este important. Am petrecut aproape 30 de ani făcând lucruri pe care nu le consideram foarte importante şi acum sunt obsedată de munca mea. Este ceea ce aş vrea să fac în continuare şi este un sentiment minunat”, spune Leslie Hawke, cofondatoarea Asociaţiei OvidiuRo şi una dintre personalităţile care s-au implicat activ în şcolarizarea copiilor ce provin din medii defavorizate. A ajuns în România când avea 48 de ani, după ce s-a înrolat ca voluntar în Peace Corps. „Dacă aş fi putut, m-aş fi înrolat şi 25 de ani, însă atunci aş fi fost inutilă. La 48, ştiam cine sunt, îmi ştiam calităţile şi limitele, lucruri pe care nu le cunoşteam la 25 de ani. Voiam să fac totul, dar mă temeam, de fapt, că nu sunt bună la nimic. Astfel încât primii 40 de ani sunt numai despre tine”, mărturiseşte Leslie Hawke. Argumentul său este că, după vârsta de 40 de ani, fiecare ar trebui să se gândească mai mult la ceilalţi şi mai puţin la sine, încercând astfel să dea, măcar câte puţin, ceva înapoi societăţii. „Dintotdeauna mi-am dorit să fac lumea să fie un loc mai bun. Dar nu mi-am dat seama cum puteam face acest lucru şi în paralel să pot avea şi o viaţă decentă, să am şi o casă frumoasă şi să pot să îl trimit pe fiul meu la şcoli bune.A fost o mare cumpănă pentru mine şi sincer tot speram că o să am un fel de revelatie, după care îmi voi da seama ce ar trebui să fac cu viaţa mea”, îşi aminteşte Leslie Hawke. După ce a vizitat tabere de refugiaţi, după ce a vorbit cu oamenii care făceau parte din misiunile umanitare, a învăţat câteva lecţii importante. Una dintre acestea este faptul că nu tot timpul trebuie să fie vorba despre bani. „Chiar şi atunci când vine vorba despre problemele sociale, acestea nu sunt mereu legate de bani. Sunt legate de înţelegerea problemelor reale”, mai spune ea.
 Le-ar recomanda tuturor să creeze comunităţi, fie că este vorba despre şcoală, fie că este vorba despre cartier sau în reţeaua profesională. Şi puneţi interesul comunităţii pe primul loc. Nu este ceva instinctiv pentru majoritatea dintre noi”, spune ea argumentând că infrastructu­ra civilă ar trebui să fie cel mai important element atunci când vine vorba de dezvoltarea unui oraş. „Iubiţi-vă munca şi să o faceţi cu plăcere”, le mai recomandă fosta jurnalistă tinerilor din România, fiindcă toate eforturile, oricât de mari ar fi, ajung să fie răsplătite la un moment dat.



Vizita managerului şi participarea în cadrul Şotron Doi 2014



 







A ÎNCEPUT ŞOTRON DOI   APOLD 2014

 

Șotron Doi este un modul educațional atât pentru copii, cît și pentru părinți.
Modulul educaţional Şotron Doi are ca scop familializarea copiilor de 2 ani şi a părinţilor lor cu mediul educaţional din grădiniţă. Cei mai mulţi pornesc într-o călătorie în care explorează ceea ce îi înconjoară de la propriul nume, până la plante, animale, Soare. Părinţii lor învaţă cât de importantă este educaţia preşcolară şi cum se pot implica mai mult în educaţia copiilor.
De-a lungul celor  unsprezece săptămâni copiii  învaţă: să își spună numele, să salute, să spună câți ani au, să se spele pe mâini singuri, să se servească singuri, să mănânce singuri, să arunce resturile și ambalajele la coșul de gunoi, să își sufle nasul corect, să tușească în cot.
Este  interesant să constatăm cât de multe vor învăţa cei mici pe parcursul acestui interval de timp. Progresele lor se vor vedeau cu fiecare  sesiune de Şotron Doi. La început sunt timizi, nu se joacă împreună, nu vorbeau între ei. Sunt foarte atenţi la fiecare gest al celuilalt. Apoi acest lucru se schimbă.
Majoritatea copiilor au participat împreună cu părinţii, la prima vizită la grădiniţă pentru familiarizarea cu locul, educatoarea şi noii colegi din cadrul Şotronului. Această vizită s-a realizat dimineata atunci când era grupa de copii la gradiniţă. Fiecare copil are ritmul lui, iar dacă pentru unul câteva zile sunt suficiente pentru acomodare alţii au avut nevoie de o perioadă mai lungă.
Acest program a reunit anul trecut un număr de maxim 10 copii cu vârsta  de 2 ani, care timp de unsprezece săptămâni au luat parte la un proces instructiv în grădiniţă. Aceşti copii s-au integrat mai uşor in grupa mică la inceputul anului şcolar 2013-2014. Este necesar să obișnuim părinții să vină la grădiniță, prin astfel de programe, ca apoi să ei să conștientizeze importanța educației timpurii pentru copii lor.




























 


 












 


  



















 
  




















 

 











































  






Noi cei mici suntem atenţi şi vizionăm povestea ! Mulţumim Ovidiu RO !

Am  primit rigle care ne ajută să învăţăm numerele, culorile, animalele și formele geometrice ! Mulţumim OvidiuRo !

Ziua părinţilor februarie 2014 Grădiniţa cu Program Normal Apold




Ziua Fructelor- Apold-Decembrie


 Scopul acestei activităţi este de a oferi copiilor o gustare sănătoasă şi de a îi educa pe părinţi referitor la importanţa alimentaţiei pentru sănătatea celor mici. Pentru a fi o interventie integrată şi reuşită, copiii vor învăţa despre fructe, alimentaţie sănătoasă pentru vârsta lor, vor asculta sfatul medicului referitor la consumul de fructe. vor viziona filmuleţe interesante. 
Suma alocată de Ovidiu RO pentru această activitate este de 1 leu/copil.
MULŢUMIM OVIDIU RO !




















 









Ziua Fructelor- Apold-Noiembrie


Începând din noiembrie, în grădiniţe se desfăşoară o nouă activitate pentru toţi copiii din gradiniţă: Ziua Fructelor. Scopul acestei activităţi este de a oferi copiilor o gustare sănătoasă şi de a îi educa pe părinţi referitor la importanţa alimentaţiei pentru sănătatea celor mici. Pentru a fi o interventie integrată şi reuşită, copiii vor învăţa despre fructe, alimentaţie sănătoasă pentru vârsta lor, vor asculta sfatul medicului referitor la consumul de fructe. vor viziona filmuleţe interesante. La această  activitate pot fi invitaţi şi părinţii. 
 Suma alocată de Ovidiu RO pentru această activitate este de 1 leu/copil.
MULŢUMIM OVIDIU RO !








 




 


 






  










   
ŞOTRON DOI 2013- premierea şotroneilor
Apold, Mureş 2013
Șotron Doi este un modul educațional atât pentru copii, cît și pentru părinți. 
Obiectivul este ca privindu-i si obervându-i pe profesori, părinții să preia anumite metode, subiecte pe care să le exerseze și acasă cu copiii. 
Printre activitatile din cadrul  modulul educational Sotron Doi am urmarit: nutriţia sănătoasă şi igiena personală.


ACTIVITATEA  NUMĂRUL  11 Tema activităţii: Premierea ŞotroneiilorFestivitate: La ora 12.30 copiii, însoțiți de părinți și de frații mai mari, au fost conduși de educatoare Cristina Urdea in sala de grupă. Aici au fost întâmpinaţi de  directorul școlii MihaelaPurenciu  ,coord local Naghi Edit şi alte cadre didactice care au participat la aceasta festivitate.Au fost vizionate poze făcute la activitățile Șotron Doi, în care copiii și părinții s-au recunoscut bucuroși. Doamna director si coord local au prezentatimportanţa derulării unor asemenea programe pentru copii.Diplomele au fost înmânate de către educatoare, copiilor şi  mamelor. După  înmânarea diplomelor şi aplauzele  premianţilor , şotroneii au servit masa respectând programul  şotronului.La plecare, părinții și copiii au fost felicitați încă o dată pentru participare 



















 ŞOTRON DOI 2013
29 Mai 2013- a zecea sesiune Şotron Doi
ACTIVITATEA  NUMĂRUL  10 Tema activitatii "Prietenul meu, catelul  "Ora 12.45 - Primirea copiilor-Deprinderi specifice: Copiii si parintii sint intampinati de educatoare. Copiii se indreapta spre centrele de interes amenajate. Activitatile pe centre s-au desfasurat astfel ALA- 1.Centru Stiinta:-au vizionat imagini despre primavra  2. Centru Constructii:- au construit la alegere 3. Centru Biblioteca:-lectura dupa imagini. 4. Joc de Masa :-puzzle cu imagini despre animale.Tranzitia de la activitatile pe centre la activitatea comună se ralizeaza prin jocuri de miscareOra 13.15-copii se pregatesc pentru intalnirea in cerc -Salutul-copiii asezati in semicerc sunt salutati de educatoare, saluta si ei in grup, apoi individual rostindu-si numele. Acest exercitiu se repeta la toate intalnirile pentru a-si retine numele si a se obisnui sa salute . Prezenta -educatoarea striga numele fiecarui copil iar ei raspund „prezent” si ridica mana sus.Ora 14.00 Gustarea-copiii insotiti de parinti si educatoare s-au deplasat la baie, s-au spalat pe maini apoi s-au intors in sala de grupa, s-au asezat la masute si au servit gustarea singuri.  Au adunat de pe  masute, apoi s-a trecut la activitatea de grup ADE.Ora 14. 20 Poezia „Catelus cu păru cret”apoi Fise de colorat- Catelul meu.Ora 14.40 - ALA 2- activitate s-a incheiat cu jocul „Sări ca mingea”.







 

 



 ŞOTRON DOI 2013
ACTIVITATEA  NUMĂRUL  9 Tema activitatii "Ferma de animale "
Ora 12.45-Primirea copiilor-Deprinderi specifice: Copiii si parintii sint intampinati de educatoare. Copiii se dezbraca, atât cât este posibil singuri, se indreapta spre centrele de interes amenajate. Activitatile pe centre s-au desfasurat astfel ALA- 1.Centru Stiinta:-au format multimi folosind animale din plus(domestice) numarand elementele multimii cu ajutorul educatoarei. 2.Centru Constructii:-au construit adaposturi pentru animale domestice folosind cuburi din lemn. 3.Centru Biblioteca:-au lecturat imagini cu animale din ferma. 4. Joc de Masa:-puzzle cu imagini despre animale domestice.Tranzitia de la activitatile pe centre la activitatea de grup se ralizeaza prin jocul cu text si cantec „Un motan cat un pisoi". 
Ora 13.15-intalnirea incerc-salutul-copiii asezati in semicerc sunt salutati de educatoare, saluta si ei in grup apoi individual rostindu-si numele. Acest exercitiu se repeta la toate intalnirile pentru a-si retine numele si a se obisnui sa salute. Prezenta -educatoarea striga numele fiecarui copil iar ei raspund „prezent” si ridica mana sus.
Ora 14.00 Gustarea-copiii insotiti de parinti si educatoare s-au deplasat la baie, s-au spalat pe maini apoi s-au intors in sala de grupa, s-au asezat la masute si au servit gustarea singuri. . Au adunat de pe  masute, apoi s-a trecut la activitatea de grup ADE.
Ora 14.20 Modelaj- Ferma de animale.

Ora 14.50 - Intâlnirea in cerc. Salutul de  plecare.  






 ŞOTRON DOI 2013


15 Mai 2013- a opta sesiune Şotron Doi
 ACTIVITATEA  NUMĂRUL 8 Tema activităţii : “Iubim animalele !"
Ora 13:00 -Primirea copiilor : Copiii şi  părinţiisunt intâmpinaţi de către educatoare şi coordonatorul local Activităţi la alegere: ALA 1
1Stiinta-au format multimi folosind animale de plus si numarand elementele multimii ALA 1:2. Construcţii: Cuburi Lego si Duplo- construim carari prin padure3.Biblioteca copiii au  viyionat planse cu animale salbatice, denumindu-le
Ora 13:30-Salutul şi prezenţa .Intâlnirea în cerc. Copiii aşezaţi în cerc sunt salutaţi de educatoare şi coordonator, apoi salută şi ei in grup, urmează salutul individual , fiecare copil işi rosteste numele şi salută si işi spune numele .
Prezenţa: educatoarea a strigat numele fiecărui copil , acesta ridicând mana şi spunând: prezent
Ora 14.00 Gustarea : Copiii insoţiţi de părinţi se deplasează la baie,se spală pe  mâini. Se reîntorc in sala de grupă şi se autoservesc împreună cu părinţii.Se aşează la măsuţe impreunăcu părinţii şi servesc  gustarea, apoi copii duc resturile de la masă la coşul de gunoi şi sunt apreciaţi şi aplaudaţi pentru acest lucru...
Ora 14:40 -ALA 2- joc de mişcare :"Oac ,oac,diri, diri..."
Ora 14:50 Intâlnirea in cerc. Salutul de  plecare.








 ŞOTRON DOI 2013
  

8 Mai 2013- a şaptea sesiune Şotron Doi
ACTIVITATEA NUMĂRUL 7 Tema activităţii : “Căţelul păzeşte casa!"
Ora 13:00 -Primirea copiilor : -deprinderi specifice-Parcurgerea  traseului până la centrele de interes: 1. Construcţii -copiii au construit la alegere, 2.Stiinta-Imagini despre primavara si animale 3.Joc de masa- puzzle cu imagini despre animale.
Tranziţia la activitatea comună - joc de mişcare "Ceata lui Pitigoi..." 
Ora 13:30-Salutul şi prezenţa .Intâlnirea în cerc. Copiii aşezaţi în cerc sunt salutaţi de educatoare şi coordonator, apoi salută şi ei in grup, urmează salutul individual , fiecare copil işi rosteste numele şi salută si işi spune numele . 
Prezenţa: educatoarea a strigat numele fiecărui copil , acesta ridicând mana şi spunând: prezent
Ora 13:45-Gustarea : Copiii insoţiţi de părinţi se deplasează la baie,se spală pe  mâini. Se reîntorc in sala de grupă şi se autoservesc împreună cu părinţii.Se aşează la măsuţe impreunăcu părinţii şi servesc  gustarea, apoi copii duc resturile de la masă la coşul de gunoi şi sunt apreciaţi şi aplaudaţi pentru acest lucru...
Ora 14:30 -ADE - Colorăm căţeluşul-fişă. 
Ora 14:45-jocul cu text şi cânt "Ceata lui Pitigoi " apoi ieşim în aer liber.
 Ora 15:10 -Incheierea activităţii .

Datorită Fundației LEGO, mă pot juca și eu, precum copiii norocoși, cu aceste seturi de construcții super tari. Mulțumesc Lego!




 

 







 





ACTIVITATEA NUMARUL 6 Tema activitatii : “Vin Sărbătorile de Paşti"
Ora 13:00 -Primirea copiilor : copii şi părinţii sunt intâmpinaţi de educatoare, coordonatorul local şi echipa FCG. Copiii se îndreaptă spre centrele de interes: 1. Construcţii-cuburi Lego-contruiesc “căsuţe” pentru iepuraşi 2. Ştiinţă-iepuraşi de plus
Ora 13:45-Intâlnirea în cerc şi salutul Prezenţa: educatoarea a strigat numele fiecărui copil , acesta ridicând mâna şi spunând: prezent
Ora 14:10 - Gustarea : Deplasarea la baie împreună cu părinţii, spălarea mâinilor. Se reîntorc în sala de grupă şi se autoservesc împreună cu părinţii: danone, banane, biscuiţi, primind şi şerveţele. Se aşează la măsuţe împreună cu părinţii şi servesc gustarea, apoi copiii duc resturile de la masă la coşul de gunoi şi sunt apreciaţi şi aplaudaţi pentru acest lucru..
Ora 14:30 -ADE -modelaj “ouă pentru Paşti”. Copiii au modelat ouă din plastelină , rosii, galbene, verzi, albastre, totodată recunoscând şi culorile. Educatoarea a cerut fiecărui copil să aşeze în coşuleţ ouşoarele modelate, numărându-le.
Ora 14:45 - 15:10 -Incheierea activităţii : d-na Elena Mocăniţa a prezentat povestea “Ursul Maro” întregii grupe de copii.


4 Aprilie 2013- a şasea sesiune Şotron Doi




Activitatea nr.5  - Tema zilei -"Ne pregătim de sărbătoare"-fişa de lucru "Iepuraşul"
Ora 13.00-Primirea copiilor-Deprinderi specifice: Copiii şi parinţii sunt întâmpinaţi de educatoare şi coordonator.Copiii se dezbracă singuri şi se îndreaptă spre centrele de interes amenajate. Activităţile pe centre : Ştiinţă: Mulţimi Centru construcţii : Construirea căsuţei iepuraşului Centru bibliotecă : au urmărit imagini cu iepuraş, Joc de masă : puzzle cu imagini
Tranziţia de la activităţile pe centre la activitatea comună se realizează prin cântecelul „Iepuraş dragalaş "
Ora 13.15 Copiii se pregătesc pentru întalnirea în cerc -Salutul-copiii asezaţi în semicerc sunt salutaţi de educatoare, salută si ei în grup, apoi individual rostindu-şi numele. Acest exerciţiu se repeta la toate intâlnirile pentru a-şi reţine numele şi a se obisnui să salute . Prezenţa -educatoarea strigă numele fiecărui copil iar ei răspund „prezent” şi ridică mâna sus. 
Ora 14.00 Gustarea-copiii insoţiţi de părinţi şi educatoare s-au deplasat la baie, s-au spălat pe mâini apoi s-au întors în sala de grupă, s-au aşezat la măsuţe şi au servit gustarea singuri.  Au adunat de pe  măsuţe S-a trecut la activitatea de grup
Ora 14. 20 Au colorat fişa cu iepuraşul şi au vorbit despre iepuras , sărbătoarea de Paşti
Ora 14.40 - Activitatea s-a încheiat cu jocuri de mișcare


 17 Aprilie 2013- a cincea sesiune Şotron Doi


 




 







 10 Aprilie 2013- a patra sesiune Şotron Doi
Activitatea nr.4  - Tema zilei "Povesti cu animalele"
Ora 13.00-Primirea copiilor-Deprinderi specifice: Copiii şi părinţii sunt întâmpinaţi de educatoare. Copiii se dezbracă, atât cât este posibil singuri şi se indreaptă spre centrele de interes amenajate. Activităţile pe centre s-au desfăşurat astfel : 1.Centru Stiinţa:-au format mulţimi folosind animale din plus(domestice) numărând elementele mulţimii cu ajutorul educatoarei. 2.Centru Construcţii:-au construit adaposturi pentru animale domestice folosind cuburi din lemn. 3.Centru Bibliotecă:-au lecturat imagini cu animale domestice. 4. Joc de Masă:-puzzle cu imagini despre animale domestice.Tranzitia de la activităţile pe centre la activitatea de grup se realizează prin jocul cu text şi cântec „Vulpe tu mi-ai furat gâsca...". .
Ora 13.15-Întâlnirea în cerc-salutul-copii aşezaţi în semicerc sunt salutaţi de educatoare, salută şi ei în grup apoi individual rostindu-şi numele. Acest exerciţiu se repetă la toate intâlnirile pentru a-şi reţine numele şi a se obisnui să salute . Prezenţa -educatoarea strigă numele fiecarui copil iar ei răspund „prezent” şi ridică mâna sus.
Ora 14.00 Gustarea-copiii insoţiţi de părinţi si educatoare s-au deplasat la baie, s-au spălat pe mâini apoi s-au intors in sala de grupa, s-au asezat la masute si au servit gustarea singuri. Au adunat de pe  masute, apoi s-a  cantat cantecul "Ne jucam..." folosindu-se de degete, pumni,brate, coate ,picioare.
Ora 14.20 "Capra cu trei iezi"- povestea a fost spusa de educatoare.  Copiii au urmarit cu interes 
Ora 14.40 - Au loc activitati la alegere pe centre. In incheierea activităţii s-au organizat jocuri de mişcare . Au cantat cântecul "Ne jucăm..."
S-au aşezat pe bancuţă ca să păstreze ordinea apoi fiecare a  trecut pe rând prin tunel  târându-se. Acest exerciţiu l-au repetat de mai multe ori.
Am constatat  ca încep să socializeze, sunt mai linistiţi, ştiu anumite reguli chiar dacă nu toţi.(duc ambalajele la coş)Materiale didactice utilizate- carţi cu animale










Activitatea nr.3  "Să recunoaştem animalele!"
Obiective urmărite- Să utilizere un limbaj adecvat, Să rezolve sarcinile date, Să recunoască animalele
Ora 13.00: Sosire- Părinţii şi copiii au fost întâmpinaţi şi salutaţi de către educ Cristina Urdea şi de către coord local. Părinţii s-au aşezat pe bancuţă iar copii s-au îndreptat către centre  păsind pe bancuţa care făcea trecerea către centre.
 Activitatile la alegere pe centrele de interes sunt:
1. Centrul Biblioteca-Citim imagini cu animale 
2. Joc de masa Puzzle- diferite imagini cu animale. Cu ajutorul educatoarei  şi a părinţilor copiii au rezolvat sarcinile cerute. Tranziţia de la activitatea pe centre la activitatea de grup, respectiv intâlnirea în cerc, se face prin efectuarea unor exerciţii de mişcare
 Ora 13.30 - Intâlnirea în cerc- Salutul - copiii aşezaţi în semicerc sunt salutaţi de educatoare . Copiii salută in grup, apoi individual. Educatoarea face prezenta sugerandu-le ca atunci când isi aud numele să ridice manuţa sus si să spuna prezent.  Educatoarea le prezintă imagini cu animale.Copiii pronunţa numele animalului pe care il recunosc. Apoi imita animalele.  Sunt incântaţi de imagini şi fiecare spune ce ştie despre animale Cel mai mult le place ursul.
Ne pregătim pentru masă.
 Ora 14.00 - Gustarea - copiii insoţiţi de ed. şi parinti s-au deplasat la baie, apoi au revenit în sala de grupă, s-au asezat la masuţă si au servit gustarea.
Ora 14.20 -Tema Animalul meu preferat. Captarea atenţiei se realizează cu ajutorul unui jucării de plus. Le este prezentată o planşă cu animalele din ogradă, iar copiii le numesc şi spun animalul preferat. Se asează la masuţe, primesc fişe de lucru pe care le rezolvă cu ajutorul mamelor.
In incheiere copiii impreună cu educatoarea au repetat cele invăţate.
Ora 14.40 - Activitatea zilei se incheie cu jocul ,, Sari ca pisica,, cântecul ,,Oac, oac, diri, diri, da,, salutul şi plecarea.    
Metodele utilizate pe parcursul activităţilor - explicaţia, demonstraţia, lectura după imagini, exerciţiul, convorbirea. 
Materiale didactice utilizate- cărţi cu animale, puzzle, planşe, jucării.



 3 Aprilie 2013- a treia sesiune Şotron Doi







 29 Martie 2013 - a doua sesiune  Şotron Doi
Activitatea nr.2 „Să grupăm obiectele, să recunoastem obiectele de culoare roşie!"
Ora 13.00: Sosire- părinții și copiii au fost salutați de ed. Urdea Cristina. Părinții s-au așezat pe bancută, iar copiii s-au îndreptat spre centrele alese. Au avut loc activități la alegere în „Centrul construcții”, unde copii au construit  cu lego. Impreună cu educatoarea au  reactualizat culorile.
Educatoarea  a propus jocul "Să recunoaştem culoarea roşie" Atenţia preşcolarilor a fost captată prin  acest joc propus de educatoare.
Fiecare dintre ei a recunoscut mai greu sau mai uşor culoarea rosie, dar cu ajutorul educatoarei toţi cei prezenţi au dus sarcina la îndeplinire.
Ora 13.30: Întâlnire în cerc- salutul colectiv și salutul individual, prezentarea copiilor .Copiii așezați în cerc , și-au spus numele și au salutat cu ajutorul educatoarei  .  Împreuna cu educatoarea au grupat  creioanele după culori ,evidenţiind grupul creioanelor roşii. Acest lucru s-a intâmplat şi cu lego.
Ora 14.00: Gustare- Copiii însoțiți de educatoare și de părinți au mers la toaletă, s-au spălat pe mâini apoi au servit o gustare la măsuţe, au fost foarte liniștiți. Fiecare dintre ei s-a aliniat pe rând la măsuţa cu gustarea de unde fiecare şi-a luat iaurtul , linguriţa si prajiturica. De această data fiecare şi-a asteptat rândul apoi s-a aşezat la măsuţă. După terminarea gustării fiecare a adus ambalajele la coşul de gunoi spre uimirea mămicilor.
Copiii s-au așezat în cerc pentru mini lecţie 

Ora 14.20: Minilecție „Culoarea roşie”. Fiecare copil a încercat, cu ajutorul educatoarei  să recunoască culoarea roşie dintre celelalte. În încheiere, copiii, cu sprijinul educatoarei, au spus ce au învățat . A urmat salutul individual și plecarea acasă. 












Activitatea nr.1 „Să ne cunoaștem !”
Ora 13.00: Sosire- părinții și copiii au fost salutați de ed. Urdea Cristina. La activitate a participat si coord local. Părinții s-au așezat pe bancuta, iar copiii s-au îndreptat spre centrele alese. Au avut loc activități la alegere în „Centrul construcții”, unde copii au construit  culego. Doi copii s-au desprins mai greu de mamele lor, dar atenția și interesul lor au fost captate prin activitățile propuse de educatoare. Apoi fiecare a primit un carton pe care educatoarea a scris prenumele copilului. Au primit culori pe care prima data le-au recunoscut apoi fiecare şi-a personalizat ecusonul. 
Ora 13.30: Întâlnire în cerc- salutul colectiv și salutul individual, prezentarea copiilor după descoperirea elementului surpriză mingea. Copiii așezați în cerc pe pernițe, și-au spus numele și au salutat cu ajutorul educatoarei  aruncând şi prinzând mingea.
Ora 14.00: Gustare- Copiii însoțiți de educatoare și de părinți au mers la toaletă, s-au spălat pe mâini apoi au servit o gustare la măsuțele aranjate în careu, au fost foarte liniștiți. Un copil a adormit şi mamica l-a dus acasa. Copiii s-au așezat în cerc pentru mini lecţie. 

Ora 14.20: Minilecție „Culorile”. Fiecare copil a încercat, cu ajutorul educatoarei  să recunoască culorile. În încheiere, copiii, cu sprijinul educatoarei, au spus ce au învățat, apoi toți cei prezenți la activitate au dansat . A urmat salutul individual și plecarea acasă. 

 27 martie 2013 - prima sesiune  Şotron Doi

 

 


A început ŞOTRON DOI  - 2012


In fiecare marţi de la ora 13 - 14.45 în comunittea Apold se  desfăşoară modulul educaţional Şotron Doi . Activităţile sunt ţinute de educator Maria Guraliuc.
Este un modul care cuprinde copii de doi ani. Considerăm că această activitate cu copiii mici este extrem de utilă pentru viitoarea lor integrare in grădiniţă. 
În prima zi a acestui modul  copiii au intrat în sală păsind prima dată prin două cercuri marcate cu 1, 2, apoi mergând în echilibru pe o băncuţă . Un băieţel a refuzat să urce pe băncuţă şi a mers pe lângă ea.
La capătul traseului au fost pregătite două activităţi la alegere : domino şi construcţii. 
La centrul domino un copil a recunoscut piatra de culoare roşie. 
La centrul de construcţii o fetiţă a fost fericită că a reuşit să construiască un turn din cuburi colorate . Fiecare copil a trecut prin cele două centre.   
La întâlnirea în cerc  copiii au stat alături de părinţi pe covor, unde au făcut cunoştinţă între ei, ba chiar am cunoscut mascota primită de la Ovidiu Rom pe care au denumit-o Şotronel. Apoi copiii au spus prezent atunci când doamna a strigat prezenţa.          
După ce s-au cunoscut au prezentat calendarul naturii unde au specificat ziua în care erau, săptămâna, luna , anul , anotimpul.          
Inainte de a servi masa am fost la baie ca să se spele pe mâini. La întoarcere fiecare copil a luat un iaurt, linguriţa, serveţelul şi biscuiţi şi s-a asezat la masă unde fiecare a mâncat singur . La finalul mesei fiecare copil şi-a aruncat paharelul şi linguriţa la coşul de gunoi astfel învătând să păstreze curăţenia. 
Asezaţi la măsuţe alături de părinţi, copiii au primit foi colorate pe care au fost scrise numele lor şi pe care cei mici le-au colorat cu culorile preferate. 
         Denis şi-a făcut cerculeţe şi pătrăţele colorate. Când toată lumea a terminat,foile au fost perforate şi au fost prinse cu o aţă pentru a putea fi puse la gât uşor. 
         La finalul activităţii copiii s-au reîntors pe covor pentru a observa toate ecusoanele realizate şi pentru a povesti despre cum s-au simţit la grădiniţă. 
S-au împărţit copiilor foi de colorat pe care trebuie să le realizeze acasă. La activitate au participat şi două fetiţe înscrise în FCG care nu au frecventat grădiniţa, nu s-au acomodat la gradiniţă.  
Aşa au petrecut ziua cei mici şi cred că s-au simţit foarte bine dovadă fiind imaginile de la activităţi.

                            





   










 






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu